Peripetiile lui Mikado, imparat si purtator de cuvant al felinelor de apartament
Volksbank

01 Ianuarie 2014

Apocalipsa sau ... revelion?

Apocalipsa sau ... revelion?

In fiecare an exista o noapte in care am impresia ca vine sfarsitul lumii. Cerul se umple de explozii, de peste tot se aud bubuituri, pe strada lumea tipa, televizoarele sunt date la maximum si se aud oameni zbierand pe scara blocului. Apoi, a doua zi, vin gasti de oameni urland cantece apocaliptice ce ridica in slavi obiecte periculoase, pe care oamenii le folosesc pentru a se vana intre ei: “tare ca PIATRA, iute ca SAGEATA, tare ca FIERUL, iute ca OTELUL”. Altii urla ca vor de mancare: “Ne dati ori nu ne dati FASOLE CU CARNATI?”.

... si daca nu va dam, CE O SA FACETI?! CE?! O sa intrati peste noi in casa si o sa folositi toate armele alea albe? “Aho, aho, copii si frati, stati asaaa… si nu manati...”, vin unii mai impaciuitori, care mai calmeaza spiritele. Urmeaza cateva clipe de liniste, dupa care niste animale mutante, o capra imensa, canibala… sau un urs… “Ursul meu de la Bacău/ Tare-i prost si nătărău/ C-a mancat un ciucălău”. CIUCĂLĂU?!!! Adica un fel de ciumpalac?!

In fine, acum toate au trecut… In sfarsit am reusit sa trag un pui de somn in care sa nu mai visez scenarii apocaliptice si sa ma trezesc agatat cu ghearele de perdea, intr-un fel de somnambulism felin.

Suverana? Ei pare sa-i placa toata aceasta situatie, tot acest haos. Pare sa se hraneasca cu el. Pare sa nu-i fie frica deloc, rade isteric in fata acestor evenimente si pregateste un ospat ca de sfarsitul lumii... sau poate e un stadiu al nebuniei, o dementa, o stare de inconstienta in care cade din cauza disperarii. Acum e si ea linistita, calma, si imi mangaie adormitor blana...

Ca de obicei, Apocalipsa se amana…

Urmatoarea poveste
Ana Florina Badila

Imi plac foarte mult povestile lui MIKADO !
Sa continuie.:* :))) Si eu ma gandeam sa ii fac o poveste pisicii mele MITZUKA

Comentariul tau